“Fotografia m-a fascinat mai intai ca o joaca, apoi ca o pasiune, apoi ca o obsesie.” – Alfred Stieglitz

Alfred Stieglitz s-a nascut in Hoboken, New Jersey, in anul 1864. Parintii sai erau imigranti evrei si au avut in total sase copii. L-au incurajat pe Alfred sa urmeze o scoala catolica in New York, iar in anul 1881 au vandut afacerea de familie si s-au mutat in Germania, pentru a le oferi copiilor o educatie mai buna. Anul urmator, Alfred a inceput sa studieze mecanica la Berlin. S-a inscris la cursurile de chimie ale omului de stiinta Hermann Wilhelm Vogel, unde a studiat procesele chimice de developare ale fotografiilor. In mai putin de o luna, Alfred a uimit prin implicarea sa si a primit o bursa de studiu in valoare de 1 200 de dolari, echivalentul a 32 181 de dolari in anul 2020.

In 1884, parintii lui Alfred au hotarat sa se intoarca in America, insa Alfred a ramas pe teritoriul european. A inceput sa studieze singur fotografia si sa adune carti despre fotografie. Si-a achizitionat primul aparat foto si a pornit intr-o calatorie prin Olanda, Italia si restul Germaniei. A fotografiat peisaje si tarani si s-a indragostit de aceasta arta.

In 1887, a scris primul lui articol intitulat „A Word or Two about Amateur Photography in Germany” pentru noua revista de fotografie, The Amateur Photographer. Dupa acest articol, a fost invitat sa scrie si altele despre tehnica fotografica si valoarea estetica, in reviste din Anglia si Germania. In acelasi an, a participat cu o lucrare la concursul de fotografi amatori unde a castigat locul intai. Anul urmator, a castigat locul intai si al doilea la aceeasi competitie. Au inceput sa i se publice diferite fotografii in reviste din Anglia si Germania. Numele lui a inceput sa fie mai sonor, insa elanul debutului grandios a fost spulberat in anul 1890, cand una dintre surorile lui a murit. Alfred s-a intors la New York.

Desi se considera un artist, refuza sa isi vanda operele. Fara o sursa de venit, tatal sau il convinge si il finanteaza sa faca o mica afacere in domeniu. Nestiind cum sa isi gestioneze veniturile, aceasta companie nu facea prea mult profit, dar continua sa scrie articole pentru reviste de profil. In 1892, reuseste sa isi achizitioneze prima lui camera portabila si fotografiaza cele doua momente considerate cele mai bune lucrari ale lui.

In 1893, Alfred se casatoreste cu Emmeline Obermeyer, desi nu are sentimente profunde pentru ea. Anul urmator, petrec luna de miere in Europa, prin Franta, Italia si Elvetia. Alfred fotografiaza peisaje si poarta trepiedul oriunde merge, imprietenindu-se cu alti fotografi.

„Venetian Canal”

In 1896, Alfred devine vice-presedintele clubului de fotografie „The Camera Club of New York” si dezvolta diferite programe artistice in cadrul companiei. Anul urmator, sub umbrela clubului, lanseaza revista „Camera Notes”, unde are control absolut. Prin articolele din „Camera Notes”, Alfred promoveaza fotografia ca arta. In acelasi timp, isi lanseaza si propriul portofoliu, „Picturesque Bits of New York and Other Studies”. Numele lui Stieglitz devine tot mai insemnat atat in Europa, cat si in Statele Unite. Un print al fotografiei „Winter – Fifth Avenue” ajunsese sa coste 75 de dolari, echivalentul a 2 333 de dolari in anul 2020.

In 1898, Emmy si Alfred Stieglitz devin parintii lui Katherine. Alfred se foloseste de banii sotiei si angajeaza dadace, bucatari si menajere in casa lor, astfel ca viata de familie nu ii afecteaza cariera.

Katherine – 1905

La inceputul anilor 1900, sanatatea lui Alfred devine tot mai subreda si, dupa o cadere nervoasa, isi da demisia din „Camera Notes”.

Din 1907, Aflred incepe sa experimenteze tot mai mult in arta fotografica si duce o viata tot mai extravaganta, pe care sotia sa este nevoita sa o finanteze. Intr-una din calatoriile lor traversand Atlanticul, Alfred surprinde scena „The Steerage”, pe care nu o publica si nici nu o introduce in galeriile lui timp de patru ani.

„The Steerage”

Odata cu Primul Razboi Mondial, Alfred este tot mai afectat. Grijile lui se indreapta catre prietenii sai din Europa, mai ales din Germania, iar economia din New York se prabuseste. Arta devine un lux pentru americani si Alfred se chinuie sa ramana pe linia de plutire. Cu toate acestea, lanseaza un nou proiect, jurnalul „291” denumit dupa propria galerie.

In 1916, Alfred Stieglitz o intalneste pe talentata Georgia O’Keeffe. Lucrarile ei in carbune il coplesesc pe Alfred si i le expune in galeria lui, fara permisiunea artistei. Georgia afla despre expozitie de la cativa prieteni si incepe sa il abordeze pe Alfred, cerandu-i explicatii. Curand, cei doi incep sa corespondeze si scrisorile devin tot mai intime si profunde. Astfel ca, anul urmator, Alfred se debaraseaza de toate proiecte lui, inchide propria galerie si incheie casnicia cu Emmy. In vara lui 1918, Alfred si Georgia se muta impreuna si isi consuma relatia pasionala.

Portret al Georgiei O’Keeffe

Georgia a reprezentat muza pe care Alfred nu o avusese vreodata. O fotografiaza obsesiv intre anii 1918 si 1925, reprezentand si cei mai frumosi ani pentru Albert. Obtine peste 350 de lucrari cu portretele Georgiei, in diferite ipostaze si stari sufletesti. In 1924, divortul de Emmy este oficial si Alfred o cere in casatorie pe Georgia. Cei doi isi unesc destinele intr-o ceremonie modesta, fara petrecere sau luna de miere.

In anii ce au urmat, relatia intre cei doi incepe sa scada in intensitate, ajungand sa isi petreaca timpul in state diferite. Alfred se ocupa cu expozitiile in New York, in timp ce Georgia picta luni intregi in New Mexico. Totusi, isi scriau saptamanal si se vedeau periodic in New York. Sanatatea lui este tot mai lipsita de vigoare, iar in 1938 sufera primul atac de cord. In urmatorii opt ani, Aflred cunoaste tot mai multe probleme cardiace si circulatorii, pana in 1946, cand intra in coma din cauza unui accident vascular cerebral. Moare pe patul de spital cu Georgia alaturi.

Alfred Stieglitz ramane un reper in fotografie. Se cunosc peste 2 500 de lucrari ale sale. 1 317 dintre acestea au fost donate de Georgia O’Keeffe catre Galeria Nationala De Arta din Washington. In 1980, a adaugat acestei colectii inca 325 de fotografii. In total, cele 1 642 de fotografii au fost publicate in 2002, intr-un catalog ce reproduce setul cu adnotatii pentru fiecare fotografie.

Lucrarile lui au fost dorite de colectionari din toata lumea. La o licitatie din anul 2008, unul dintre portretele Georgiei, „Georgia O’Keeffe – Hands”, s-a vandut cu 1,47 milioane de dolari, iar nudul „Georgia O’Keeffe – Torso”, cu suma de 1,36 milioane de dolari.

Inapoi la Blog.