Julia Margaret Cameron, una dintre cele mai importante prezente in lumea fotografiei, s-a remarcat in secolul al XIX-lea, in Anglia. Portretele realizate uluiau prin compozitie, dar erau criticate pentru focusul delicat. Mitologia si crestinismul, dar si eleganta victoriana au inspirat-o in crearea imaginilor care ne fascineaza si astazi.
Julia Margaret Pattle s-a nascut la 11 iunie 1815 in Calcutta, India. Familia sa facea parte din patura superioara a locuitorilor, intrucat tatal ei lucra pentru East India Company. Mama ei se tragea dintr-o familie de aristocrati francezi. Trei dintre fratiorii sai au murit in primii ani de viata, apoi parintii au hotarat sa le trimita pe celelalte sapte surioare in Europa. Julia avea doar trei ani si a fost crescuta de bunica sa. Si-a petrecut copilaria in Franta, la Versaille, pana in anul 1834, cand s-a intors in India, la parinti.
Timp de un an, face fata mai multor afectiuni si pleaca, in 1835, in Africa de Sud pentru recuperare. Viziteaza Capul Bunei Sperante, unde il intalneste pe Sir John Herschel. Astronomul observa si studia constelatiile emisferei sudice. Apoi, il cunoaste pe Charles Hay Cameron, care se recupera dupa o infectare cu malarie. Se indragostesc si se casatoresc la doi ani de la prima intalnire.
In 1838, Julia da nastere primului copil, al carui nas este Sir John Herschel. Tot acesta este si omul care o informeaza pe Julia despre noua inventie: fotografia. Mai tarziu, in anul 1842, Herschel ii trimite primele materiale fotografice.
In 1845, sotii Cameron se muta in Londra. Viata culturala le acapareaza viata, iar Julia petrece tot mai mult timp cu una dintre surorile ei, Sara. Aceasta o introduce in diferite saloane exclusiviste, unde adeptii curentului artistic Pre-Raphaelite se intalneau. Cunoaste poeti si pictori, dar si femei si barbati de vaza ce ii vor servi ca modele in anii ce vor urma. In 1847, Julia cocheteaza cu versurile, incepe o nuvela si publica o traducere a unei carti de poezie din limba germana.
Renastere
Pana in anul 1852, cuplul Cameron numara sase fii, dintre care unul adoptat, dar in total cresc unsprezece copii. In acest timp, Julia devine tot mai atrasa de fotografie, dar nu isi cumpara niciodata un aparat de fotografiat.
Totul avea sa se schimbe in iarna anului 1863 cand, de Craciun, una dintre fiicele ei ii ofera in dar prima ei camera foto. Entuziasmata, goleste imedial un cotet de gaini si il transforma in micul ei studio. Astfel, ia nastere marele artist ce avea sa devina Julia Margaret Cameron.
„Primul succes” este portretul unei fetite de noua ani pe care Julia il realizeaza la data de 29 ianuarie 1864.
In acelasi an, concepe un album de portrete pe care il etaleaza in expozitii si pe care incearca sa il vanda. Este remarcata imediat de Photographic Society of London, unde devine membra pana la moartea ei. In 1865, devine parte a organizatiei Photographic Society of Scotland si obtine invitatia in a crea o galerie in British Museum. Fotografiile ei devin imediat cunoscute in alte orase din Europa, unde pleaca tot mai des sa isi promoveze portretele.
In 1869, Julia realizeaza opera de care este cea mai mandra si pe care o intituleaza „The Kiss of Peace”.
Din pacate, a saptea decada a secolului XIX vine cu un necaz. In 1873, fiica ei moare dand nastere unui prunc. Doi ani mai tarziu, sotii Cameron hotarasc sa lase traiul londonez pentru modesta plantatie de cafea din India, afacere de care sotul ei se ocupase in ultimii ani. Aceasta tranzitie reprezinta declinul Juliei in fotografie. Mai putin de 30 de poze au supravietuit din aceasta perioada. Sase ani mai tarziu, se stinge din viata, in India.
Desi a avut o scurta cariera, Julia Margaret Cameron a fotografiat 900 de portrete in doisprezece ani. Si-a gasit inspiratia in artele plastice, literatura medievala si crestina. Portretele ei intrunesc elemente din operele marilor pictori, precum Raphael, Rembrandt si Titian.
Mostenirea ei se poate imparti in trei categorii: chipuri de barbati distinsi, femei gingase si alegorii inspirate de literatura medievala si crestina. Focusarea delicata a fotografiilor a fost criticata la acea vreme, insa a reusit sa imprime semnatura Juliei pe fiecare imagine in parte.